Motivația principală a proiectul este studiul integrat al datelor referitoare la evoluția faunei (scoici, melci, oase de pește, reptile, păsări, mamifere, etc) și a vegetației (semințe, cărbuni, polen, etc) identificate în contexte arheologice, implicit a alimentației umane de-a lungul preistoriei (din paleolitic – perioada primilor oameni moderni până în prima etapă a epocii fierului - Hallstatt) pe teritoriul României (conform periodizării realizate de către Academia Română). Studierea faunei și florei, dar mai ales a variabilităţilor acestora în timp şi spaţiu, presupune cunoaşterea modelelor de gestiune a resurselor şi a caracteristicilor acestora pentru diferitele comunităţi umane. Subiectul vizează aprofundarea relaţiilor om–mediu, tipurile de interacţiuni şi mai ales consecinţele acestora. Activitățile umane legate de alimentație, fie de natură animală (cules, pescuit, vânătoare și creșterea animalelor) sau de natură vegetală (culegerea și cultivarea plantelor), sunt determinate de alegeri tehnico-economice și socio-culturale, dar și de natura și disponibilitățile resurselor. Aceste activități se situează în sfera interacțiunii dintre societate, mediu și biodiversitate. Prin abundența mărturiilor materiale și prin varietatea din ce în ce mai mare a mijloacelor analitice, cercetarea arheologică interdisciplinară este cea care poate documenta această interacțiune societate-mediu-biodiversitate. În cadrul acestui proiect se va porni de la informatiile existente în publicații, dar și de la cele inedite (din cercetările arheologice în curs de desfășurare), care sunt într-o continuă creștere în ultimii 25 ani. Pe baza resturilor biologice rezultate din cercetările arheologice interdisciplinare care au avut sau au loc, se vor evidenția dintr-o dublă perspectivă, sincronică și diacronică, asemănările sau deosebirile între diferitele culturi și regiuni, insistând pe elaborarea de modele conceptuale și teorii.

Studiile arheozoologice ale resturilor de faună (moluște, pești, reptile, păsări, mamifere, etc) cât și cele de paleovegetație (prin carpologie, antracologie și palinologie) vor furniza esențialul informațiilor pentru realizarea unei bio-cartografierii a animalelor și vegetației din trecut. Diverse aspecte vor fi detaliate: speciile animale și vegetale întâlnite în preistoria României, regimul alimentar al comunităților umane preistorice, modele de sezonalitate în exploatarea resurselor animale și vegetale, precum și caracterizarea activităților de vânătoare, pescuit, cules/colectă, cultivarea plantelor, creșterea animalelor. În final datele rezultate vor fi integrate într-o analiză GIS, ce va evidenția distribuția și frecvența diferiților taxoni animali și vegetali geografic (pe teritoriul actual al României), dar și cronologic (de-a lungul diverselor etape ale preistoriei). Astfel se va obține o cartare pe orizontală (geografic) și pe verticală (cronologic) a spectrelor faunistice și vegetale utilizate de către comunitățile umane preistorice de pe actualul teritoriu al României vreme de 40000 de ani.

Corelarea statistică a datelor multiple (zooarheologice, arheobotanice și arheologice) vor conduce la obţinerea de informatii prețioase despre efectele antropizării asupra biodiversității, mediul și condițiilor climatice, precum și despre resurse alternative sau complementare din alimentaţie, procedee curative sau manifestări de cult.

Acest proiect va mobiliza o echipă relativ tânără pentru a crea o bază de date complexă, multidisciplinară și integrată pentru România, cu scopul ordonării și conservării acestor date pe termen lung și a le introduce în circuitul științific atât național cât și internațional. Datele obţinute vor fi integrate cu cât mai multă acuratețe în contextul arheologic şi istoric fiind astfel posibilă corelarea acestora cu datele existente în alte spaţii culturale şi includerea lor într-un cadru mai larg, european. Rezultatele proiectului vor fi integrate în viitor în bazele de date europene arheozoologice si arheobotanice ceea ce-i va conferi acestui proiect și o dimensiune europeană astfel diminuându-se izolarea actuală a cercetării româneşti în acest domeniu.

Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea unui instrument analitic complex pentru cercetătorii din țară și Europa, pe baza datelor bioarheologice și valorificarea patrimoniului cultural național, precum și integrarea statistică a acestora prin intermediul metodelor GIS, în vederea cunoașterii fundamentale a evoluției și distribuției faunei și vegetației (implicit consumul acestora de către oameni, paleoeconomia, strategiile de procurare a hranei, evenimente cheie ce afectează dieta umană) din punct de vedere geografic (orizontal) și cronologic (vertical)